Volumele de gaz rusesc furnizat Ungariei prin Ucraina, care nu mai dorește să reînnoiască începând de anul viitor acordul de tranzit cu Gazprom, pot fi redirecționate către gazoductul Turk Stream, a declarat ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto. Așa cum a anunțat Profit.ro, marii producători de gaze din România, Romgaz și OMV Petrom, dar mai ales operatorul sistemului de transport, Transgaz, s-ar putea număra printre marii câștigători ai unei eventuale decizii a Ucrainei de a nu mai prelungi acordul de tranzit al gazelor către UE cu Rusia după 2024.
Marii producători de gaze din România, Romgaz și OMV Petrom, dar mai ales operatorul sistemului de transport, Transgaz, s-ar putea număra printre marii câștigători ai unei eventuale decizii a Ucrainei de a nu mai prelungi acordul de tranzit al gazelor către UE cu Rusia după 2024, informație avansată de fostul CEO al OMV, principal acționar al Petrom, Gerhard Reuss.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a anunțat că este nevoit să stopeze tranzitul de gaze rusești destinate consumatorilor europeni printr-unul din punctele de interconectare de la granița cu Federația Rusă, aflat în regiunea Luhansk din estul țării, acuzând trupele ruse de ocupație că au afectat procesele tehnologice ale instalațiilor sale din zona respectivului punct, inclusiv prin deturnarea unor cantități de gaze din fluxurile aflate în tranzit spre UE.
Livrările de gaze ale Gazprom prin Turkstream către Turcia și Bulgaria au depășit un miliard de metri cubi în mai puțin de o lună, confirmând faptul că veniturile Transgaz din tranzitul internațional din acest an vor fi afectate. Până la 21 decembrie 2019, respectivul volum de gaze traversa România prin cele trei conducte de tranzit Isaccea-Negru Vodă 1,2 și 3. De la 1 ianuarie 2020 însă, nici o moleculă de gaz n-a mai traversat Dobrogea, Transgaz utilizând singura conductă pentru care are semnat acord de interconectare cu Ucraina, Isaccea-Negru Vodă 1, pentru a importa gaze.
Războiul gazelor dintre Ucraina și Rusia a ajuns în instanțele din Republica Moldova, scrie publicația de peste Prut mold-street.com. Astfel, compania Naftogaz din Ucraina a depus o cerere privind recunoașterea și încuviințarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a hotărârii arbitrale din 28 februarie 2018, emisă de tribunalul din cadrul Institutului Arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm.
Tranzitul gazelor rusești prin Ucraina în aceleași condiții ca în trecut devine din ce în ce mai improbabilă, ceea ce face fie ca România să fie obligată să se baze în zeaceastă iarnă pe ruta maghiară de import, fie ca importatorii români să rezerve în nume propriu la operatorul ucrainean capacități de transport. Capacitatea maximă a rutei maghiare este de doar 2,2 TWh/lună, ceea ce, în cazul unei ierni mai dificile s-ar putea demonstra insuficientă.
Tranzitul gazelor rusești către România, Republica Moldova și Balcani pare a rămâne același, prin Ucraina, chiar și în eventualitatea, tot mai probabilă, a nesemnării unui nou acord între Gazprom și operatorul de transport ucrainean. Singura deosebire va fi aceea că tarifele de transport nu vor mai fi plătite de vânzător (Gazprom), ci de cumpărători, punctele de livrare fiind stabilite pe granița ucraineană. Cel puțin așa rezultă dintr-un anunț făcut de conducerea Moldovagaz (al cărei principal acționar este chiar Gazprom), care demonstrează mai multă transparentă decât directorul general al Transgaz, Ion Sterian, care vinerea trecută i-a precizat premierului Ludovic Orban că îi va prezenta situația referitoare la tranzitul gazelor rusești doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale".
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat că a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE.
Perspectiva ca Gazprom și Ucraina să nu reușească să ajungă la o înțelegere în vederea prelungirii contractului de tranzit al gazelor rusești prin sistemul ucrainean de conducte, care expiră la finalul acestui an, generează riscuri și pentru aprovizionarea cu gaze a României.